joi, 27 ianuarie 2011

05:13

Lies by The Black Keys


Și ce dacă?

Răspuns nu primesc, doar o expresie invadată de un zâmbet forțat. Mă opresc înainte ca alte întrebări nerostite să capete contur în mintea mea. Mă dezgustă atitudinea, astfel că debitez un motiv deloc convingător - neinteresată de aspect - și plec cu ideea bine întipărită în minte că niciodată nu voi mai purta o altă conversație cu persoana în cauză.


Later edit

... de parcă doar acum aș fi descoperit iarna. În întunericul din bucătărie, după ce am ciugulit câte ceva, rătăcite-n frigider, pe scaun, cu fața spre fereastră, genunchii la piept, un braț îmbrățișându-mi-i, iar cealaltă mână, mecanică participa la fumat... Felinar puțin mai jos de panorama ce mi se arăta, cât să lumineze pădurea noaptea! Părea atât. Și o liniște de adormire a pământului, sub un strat înghețat de zăpadă, fumegând un horn în apropiere... crengi de brazi, blocându-mi vederea orizontului.

Știi când vrei să creionezi conștientizarea unei frumuseți de etern neglijat? Când diformitatea omenirii ți s-a înfățișat în vreun fel sau altul. Poate și de aceea pornești în căutarea alinării.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu